Articole

Asociaţia Română pentru Reciclare RoRec este o organizaţie colectivă non-profit, care, asigurând managementul deşeurilor electrice pentru o parte importantă din industria de echipamente electrice şi electronice prezentă în România, şi-a asumat angajamente cuantificabile, pentru a fi un partener responsabil, de încredere şi solidar pentru îndeplinirea obiectivelor şi obligaţiilor României în faţa UE, ca stat membru, în domeniul complex al protecţiei mediului. 

R: Cum arată planurile de viitor ale Asociaţiei RoRec?
LP: Obiectivele principale ale Asociaţiei RoRec vizează desfăşurarea de acţiuni care să ducă la organizarea şi funcţionarea la nivel naţional a unui sistem eficient de preluare şi valorificare a DEEE, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare şi cu obiectivele Strategiei Naţionale şi ale Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei. Aceasta implica utilizarea celor mai bune tehnici şi tehnologii existente la nivel naţional şi internaţional, precum şi identificarea şi implementarea unor sisteme eficiente de control a costurilor implicate.
Prin transferul responsabilităţii de la membrii săi, în baza legislaţiei în vigoare, Asociaţia RoRec are ca sarcina, în primul rând, dezvoltarea unui sistem funcţional de gestionare a DEEE în colaborare cu autorităţile, distribuitorii şi alţi factori implicaţi în procesul de colectare şi reciclare a acestor deşeuri.
Până la finele lui 2011 avem trei teme importante. În primul rând lucram să implementăm sisteme eficiente de operare, astfel încât costul gestionarii DEEE la nivelul anului 2011 să se apropie de media europeană realizată în cadrul WEEE Forum, întrucât din anul 2011 se elimină taxa vizibilă pentru majoritatea categoriilor de echipamente electrice şi electronice. Apoi, trebuie să echilibrăm poziţia pe piaţa DEEE cu cu cea ocupată de industria reprezentată în piaţă de profil, pentru consumul produselor noi. În fine, performantele în România în gestiunea DEEE este obligatoriu să fie comparabile cu cele la nivelul UE, aşa cum sunt impuse prin Directiva 96 şi celelalte acte normative aplicabile.
Buna funcţionare a acestui sistem şi atingerea obiectivelor se bazează însă, obligatoriu, pe o colaborare eficienţa cu toţi “actorii” implicaţi în această piesa– producători, autorităţi locale şi centrale, ONG-uri de mediu, operatori de colectare, reciclatori – prin asumarea de către fiecare participant la proces a obligaţiilor stabilite de aquis-ul comunitar, transpus în dreptul intern.

R: Cum performeaza fiecare dintre “actorii” amintiţi mai devreme?
LP: Vă propun să o luăm de la începutul “piesei”. Pentru a putea recicla, trebuie să ne dorim de la bun început un sistem eficient de colectare a DEEE. Realitatea ne dovedeşte că exista o mare cantitate de DEEE ce nu poate fi colectată, respectiv reciclata corespunzător. Motivele ţin de actuala conjunctură în care se desfăşoară activităţile ce vizează colectarea DEEE şi de toţi jucătorii implicaţi în procesul de colectare, cei văzuţi şi cei nevăzuţi de autorităţi. Schematic, fluxurile se structurează ca în schiţa alăturată, îi regăsim aici pe principalii actori responsabili, şi de cele bune, dar şi de cele rele.

   Ar trebui apoi să menţionăm în dreptul actorului "consumator" schimbarea lentă în atitudinea privind responsabilitatea fata de tematica mediului înconjurător, mai ales în privinţa DEEE, pentru ca debarasarea spontană din gospodăriile individuale este încă la un nivel redus.
Ce le răspundem însă cetăţenilor responsabili, care doresc să depună “vechiturile” la puncte de colectare dedicate, dar nu beneficiază de o infrastructură corespunzătoare? “Vreau să scap de ele, unde să le duc? Gunoierii nu vor să le ridice”, este o discuţie pe care o auzim din ce în ce mai des. Semnul “pubelei tăiate” nu înseamnă nimic pentru majoritatea consumatorilor. Din păcate nu cunosc mulţi, faptul că este interzis prin lege să arunci DEEE la ghena de gunoi. Oare autoritatea locală ar putea juca în România rolul activ în această privinţă, aşa cum se întâmpla în restul Europei ? Oare o comunicare clară a regulilor de colectare a deşeurilor din gospodarii i-ar ajuta pe oameni să înţeleagă ce au de făcut? Şi de ce?
De altfel, implicarea autorităţilor locale în “captarea” organizată a fluxului de deşeuri de la cetăţean, prin crearea unor formule accesibile de serviciu public, i-ar facilita acestuia nu numai un act civic, de responsabilitate socială, ci şi un sistem comod de debarasare. Privim cu speranţa la noul act normativ privind obligaţia autorităţilor administraţiei publice locale ca, începând cu 1 iulie, să reducă cu cel puţin 15% din cantităţile de deşeuri municipale şi asimilabile colectate, pentru ca una dintre căile posibile este chiar colectarea separată a deşeurilor de echipamente mici, dat fiind faptul că acestea sunt cel mai des aruncate în coşul de gunoi alături de celelalte deşeuri menajere.
Desigur, acest proces depinde esenţial de doi factori: crearea infrastructurii necesare colectării selective (puncte de colectare dotate cu containere adecvate), apoi de informarea şi conştientizarea publicului cu scopul de a determina cetăţenii să utilizeze această infrastructură. Iar rolul nostru va fi acela de a oferi sprijin concret autorităţilor locale, dată fiind experienţa RoRec în materie de colectare şi livrare spre reciclare a deşeurilor electrice şi electronice.
Aşadar, după cum vedeţi, şi autoritatea centrală, poate juca un rol esenţial în acest proces, prin atribuţiile sale de cunoaştere, verificare şi control al fluxurilor de DEEE, astfel încât cantităţi semnificative să devină vizibile. Atât în zona în care sunt generate, cât şi de-a lungul parcursului lor, inclusiv în zonele controlate de procesatori informali, ce nu respecta cerinţele minimale privind performanţa în tratare şi reciclare şi care tocmai pentru aceasta, constituie un real pericol la adresa mediului.
În plus, vedem cum fluxul generat din gospodăriile individuale este diminuat cu cantităţile ce “scapa” în canale informale (vezi schema 1), ceea ce îngreunează atingerea ţintei de ţara pentru colectarea “vizibilă”, respectiv 4kg DEEE/locuitor/an.

Anul 2009 în cifre

R: Atunci, spuneţi-ne vă rog, cum a decurs colectarea în 2009? Ce canale aţi folosit şi care au fost cele mai eficiente? Dar activităţile de reciclare?
LP: În cursul anului 2009, Asociaţia RoRec a folosit diferite surse generatoare de DEEE, semnificative fiind preluările de la distribuitori, din reţelele de retail, de la punctele şi centrele proprii din teritoriu, de la operatorii zonali şi din colectările conexe ale operatorilor de tratare şi reciclare. Cu un volum total preluat de peste 18 mii tone deşeuri electrice, Asociaţia RoRec ocupa primul loc în România în 2009, ponderea fiind de circa 62 % din totalul cantităţilor reale şi trasabile colectate din gospodarii individuale, la distanţa de următorul clasat, ce deţine aproximativ 30 %. În structură, ponderea de 67% a deşeurilor de aparate electrocasnice mari, inclusiv aparatele frigorifice, plasează Asociaţia RoRec în plutonul "greu" al schemelor colective din Europa, unde sunt afiliaţi marii fabricanţi europeni din industria de profil.
Procedurile de lucru folosite în activitatea cu transportatorii, precum şi fluxul de documente primare ce reflecta traseul deşeurilor, de la preluare până la recepţia lor în unităţile de tratare, permit gestiunea în detaliu a cantităţilor intrate în sistem. În proporţie de peste 80% acestea sunt inventariate total; pentru restul loturilor preluate se procedează la operaţiuni de sampling la recepţie, prin delegaţi, folosind metode statistice validate în practică WEEE-Forum, astfel încât trasabilitatea fluxurilor de colectare depăşeşte 95%.
Cantităţile predate spre tratare şi reciclare unităţilor autorizate în cursul anului 2009 însumează circa 15 mii tone, stocurile de deşeuri de la sfârşitul anului trecut găsindu-se în procesare la începutul acestui an. De altfel, predarea deşeurilor spre tratare şi reciclare se desfăşoară într-un proces continuu, comenzile plasate la diferitele unităţi abilitate variază funcţie de disponibilul de capacitate, de sezonalitatea colectării şi nivelul tarifelor. Procesarea se execută în loturi, cu frecvenţe diferite intre reciclatori, de unde şi formarea de stocuri de deşeuri în aşteptarea lansării în producţie.
De la planuri pe hârtie la rezultate concrete.

R: Şi totuşi, România a colectat în 2009 sub tinta impusă de legislaţia comunitară. Ce acţiuni derulează Asociaţia RoRec în vederea îndeplinirii obiectivelor naţionale?
LP: Chiar dacă Asociaţia RoRec reprezintă un procent important al industriei, nu depinde doar de noi îndeplinirea obiectivelor naţionale. Aşa cum spuneam mai devreme, suntem mai mulţi în această "piesă" şi trebuie să ne armonizăm forţele şi resursele. Pot să vă spun însă ce acţiuni sunt cuprinse în planul nostru operaţional până în 2012.
Un demers major îl reprezintă dezvoltarea şi consolidarea infrastructurii proprii pentru preluarea deşeurilor colectate, pentru un contact direct cu consumatorii, prin soluţii locale, în parteneriat cu primăriile, prin retail şi operatorii zonali. Apoi ne aplecam atent asupra dezvoltării infrastructurii regionale, pentru optimizarea fluxurilor gestionate şi a costurilor de logistică.
Optimizarea activităţii de transport la nivel naţional, cu îmbunătăţirea calităţii serviciului în beneficiul cetăţenilor şi al partenerilor şi utilizarea de mecanici eficiente pentru interacţiunea cu consumatorii, pentru antrenarea lor responsabilă în tematica DEEE şi stimularea fluxului din gospodăriile individuale, este o altă direcţie de acţiune.
Lucram constant pentru diversificarea cercului de operatori specializaţi în tratarea şi reciclarea DEEE, cu încadrare în cerinţele de performanţă şi respectarea standardelor, în conformitate cu practicile WEEE Forum şi implementarea procedurilor pentru auditul tehnologic la operatorii de tratare şi reciclare, a celor pentru sampling şi colectare, prin transpunerea modelelor şi metodologiilor de success din WEEE Forum.
Prin implementarea acestor direcţii, deşi piaţa deşeurilor EEE din România condiţionează dimensiunea activităţilor Asociaţiei RoRec, bună experienţa a anilor trecuţi ne îndreptăţeşte la previziuni pe un trend puternic ascendent pentru următorii 2 ani: ponderea în preluarea DEEE colectate depăşeşte 70% în 2011 şi ajunge la 73% în 2012.

Autoritatea locală: partener strategic

R: Când credeţi că vom avea în România un sistem de centre de colectare, ca în ţările din vest, unde să ne putem duce singuri aceste deşeuri şi de unde să fim siguri că aparatura veche merge la reciclare şi nu la fier vechi?
LP: Din punctul nostru de vedere… la finalul anului viitor ar trebui să îl avem. Căci încă de la constituirea să, în anul 2007, Asociaţia RoRec s-a îndreptat către autoritatea locală, pornind de la importanţa rolului şi misiunii ce i-au fost atribuite prin textul de lege (OUG 78/2000 republicata) în privinţa DEEE care specifică faptul că aceasta trebuie să asigure colectarea selectivă, spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi informarea locuitorilor, prin mijloace adecvate, asupra sistemului de gestionare a deşeurilor.
Autoritatea locală este, aşadar, un participant activ la acest proces complex, unul dintre actorii “cheie” în realizarea targetului de ţara asumat de România ca stat membru al UE, în privinţa colectării şi reciclării DEEE.
Prin aplecarea atentă asupra identificării verigilor lipsă din sistemul actual de colectare şi prin înţelegerea realităţii locale, Asociaţia Rorec a creat un model de parteneriat cu primăria pentru organizarea şi operarea punctelor de colectare municipale, destinate generării de flux de deşeuri EEE din gospodăriile individuale. La finele lui 2009, Asociaţia RoRec avea deja semnate 10 acorduri de acest tip, în parteneriat cu primăriile din Alexandria, Ciolpani, Focşani, Galaţi, Reşita, Săcălaz, Sinaia, Tulcea, Vălenii de Munte şi Voluntari. Începutul anului 2010 a adus noi parteneriate cu primăriile din Bistriţa, Brad, Călăraşi, Hunedoara, Târgovişte, iar alte peste 20 de contracte sunt în diferite stadii de aprobare în acest moment.
Programul pentru organizarea şi administrarea centrelor de colectare în parteneriat cu primăriile prevede deschiderea unei reţele de circa 100 de locaţii, la nivel naţional, în comunităţi cu peste 40,000 de locuitori.

R: Dar este aceasta, de fapt, o responsabilitate a asociaţiei RoRec?
LP: Într-adevăr, proiectul asociaţiei RoRec excede limitele date prin lege obligaţiilor sale, dar reprezintă una dintre direcţiile principale de acţiune cuprinse în planul de operare pe perioada 2010-2012, pentru îndeplinirea obiectivelor asumate. Cum spuneam, dacă nu asistam colectarea, nu avem ce recicla.
Reţeaua naţională de centre de colectare DEEE realizate în parteneriat cu primăria este, aşadar, unul dintre proiectele majore ale Asociaţiei Rorec, fiind în fapt o platformă de interacţiune directă cu publicul.
Aceste centre permit dezvoltarea de programe de informare şi conştientizare a cetăţenilor, acţiuni de educare a elevilor şi tinerilor din şcolile aflate în arealul acoperit de fiecare centru, implementarea campaniilor de colectare pe rute controlate, astfel reuşind optimizarea generării fluxului de deşeuri de la populaţie şi instituţii. Ele oferă şi servicii de tip call center care facilitează preluarea de la domiciliu a echipamentelor voluminoase. Proiectul include dotări şi resurse financiare pentru înfiinţarea şi amenajarea punctelor de colectare, pentru funcţionarea lor în parteneriat cu municipalitatea, inclusiv pentru derularea programelor de informare şi conştientizare a populaţiei.
Nu în ultimul rând, centrele de colectare RoRec realizate în parteneriat cu primăria reprezintă un serviciu public oferit acelor oameni responsabili, care doresc să participe activ la protecţia mediului.
Şi constatăm cu bucurie că acest program suscita pe zi ce trece mai mult interes din partea autorităţilor locale, iar cetăţenii care răspund „invitaţiei noastre la reciclare”, sunt din ce în ce mai activi şi mai mulţi.
A consemnat Andreea Idriceanu Calev